Sexul este un joc de putere

De mult timp imi doream sa fac asta, iar acum cred ca incep si sa pun asta in practica. Vreau sa vad exact unde va duce pe voi inspiratia atunci cand ma cititi asa ca pana gandesc un concurs pentru copilul din voi, vreau sa spunem o poveste impreuna. Vom merge pe sistemul : ultimul comentariu castiga! O sa castige recunostinta celorlalti. Bine, glumeam de jumatate. Vreau sa incep eu o poveste in stitlul meu pseudo-orice , iar apoi fiecare comentator continua povestea.

Regulile sunt asa :

trebuie sa fie maxim 20 de cuvinte

la fiecare 7 comentarii eu continui cu al 8-lea. Daca cumva o iau razna comentariile, intra prea multe in moderare sau mai stiu-eu-ce si se trece de al 8-lea comentariu, este treaba mea sa strecor intre ele un comentariu care sa aiba sens – acolo unde trebuia sa fie al meu

Ma gandesc si serios ca dupa ce terminam povestea, cel care imi scrie cele mai frumoase 20 de cuvinte sa primeasca ceva. Nu stiu daca ii dau un premiu propriu zis sau ii scap pe mail cateva poze la care in mod normal n-ar avea acces din motive de rank sau mai-stiu-eu-ce. Ramane sa vad cat de tare va inghesuiti sa scrieti o poveste impreuna cu mine – si ceilalti care ma citesc.

Nota! Incercati sa nu va blocati reciproc, sau sa ii puneti pe urmatorii in inconvenient. Am ales numar finit de cuvinte pentru ca sa putem duce povestea in mai multe directii

Sa incepem deci:

Ma saturasem sa astept momentul in care tu ve vedea cat de tare salivez la tine. Asteptarea mea abea incepea.

Privirea unui singur spectator indreptata asupra unei fiinte e suficienta pentru a produce teatru. A vedea. [ P. Brook , Spatiu gol]

Patru pereti negrii si un reflector. Nu avem nevoie de public, este destul sa fim doar noi. Noi suntem singurii de care este nevoie pentru acest spectacol. Suntem unul publicul celuilalt.

De ce sa avem nevoie de altcineva care sa ne priveasca daca ne putem multumi doar cu reflexia pe care o avem unul in ochi celuilalt. Ne privim si parca nu indraznim sa facem nimic. Ne purtam de parca repetam la un spectacol care nu iese, de parca este un public curios in spatele nostru nerabdator sa vina conflictul. Eu trebuie sa zbier si sa te lovesc pentru amuzamentul lor oare? Trebuie sa fac ceva? Nu vreau sa fac nimic. Nu vreau nici macar sa stam in picioare goi si sa ne privim. Vreau sa fim imbracati. Vreau ca publicul (adica noi) sa ne dezbrace din priviri. Eu sa te dezbrac pe tine din priviri, iar tu sa ma dezbraci pe mine din priviri. E ciudat sa fi actor si public in propriul tau spectacol, il construiesti si il privesti. Privesti ceea ce construiesti in reflexia din ochi. Ochii aceia mari in care se asunde adevarul, se ascunde agitarea si nerabdarea.

Hormonii sunt nimic, chiar nimic. Cred ca adevaratul spectacol se da in interiorul nostru, cand incercam sa ne stapanim sa nu sarim unul pe altu. Trebuie sa invatam sa ne controlam reactiile, sa invatam sa ne controlam cand suntem unul in fata celuilalt pentru ca altfel o sa fim doar doi oameni nesatuli.

Incerc uneori sa ma satur de tine. In spectacolul asta care e finalul? Ne vom lupta in lumina propriulu nostru sine, intre patru pereti pe care nu-i vedem, avem deasupra o singura lumina care ne ghideaza, dar nu stim catre ce. Putem foarte bine sa cautam in intunericul celor patru pereti o usa de iesire sau pur si simplu sa profitam de lumina pe care o avem si sa ne dezmierdam reciproc. Lumina aia nu va tine o eternitate, iar cand se va lasa intunericul peste trupurile noastre flamande – atunci va incepe adevaratul spectacol. Atunci singurul public va disparea, vom fi martorii propriei atingeri, reflexia va disparea. Va fi ca atunci cand cade cortina doar ca pentru noi va fi noul inceput. Atunci putem sa scoatem din noi totul. Putem sa scoatem din noi ceea ce probabil nu am vrea sa scoatem daca e lumina. Poate asta este motivul pentru care oamenilor le placea sa faca dragoste pe intuneric, stiau ca pot face ce vor, e intuneric. Poate de aceea exista legende cu monstrii in intuneric. Poate in fecare eu exista un mostru care iese doar la lumina intunericului. Cliseic nu-i asa?

Patru pereti negrii. Un reflector. Doi oameni nesatuli. Sa inceapa spectacolul. Inchideti ochii si imaginati-va ceea ce imaginatia nu va da voie. Inchide ochii si spune-mi ce vezi?

Zilele astea povesteam despre o gramada de prostii – la cafea , am mentionat un fostu . Am realizat ca pentru cat de putine relatii in adevaratul sens al cuvantului am avut,  fostul este poate uneori un cuvant nepotrivit. Am observat ca eu folosesc o gramada de nume de cod, asa ca m-am gandit sa le explic.

Se numeste fostul orice tentativa a noastra de a ne incapatana ca exista ceva intre noi si a ne chinui in certuri infinite in perioada de 1-2 luni (mai mult nu rezistam niciunul dintre noi), sau orice aventura amoroasa care dintr-un one night stand s-a transformat in intalniri saptamanale mai mult de 2-3 luni. E mai simplu sa fac referire la tine (acest al doilea tip) ca la fostu decat sa zic : un tip cu care obisnuiam sa ma culc acum x vreme.

Se numeste masculul orice tip cu care ma intalnesc, am anumite sentimente care depasesc putin latura de “facere de minuni”, si posibil tinde spre ceea ce cuplurile normale numesc : relatie

Se numeste al meu acel tip cu care ma intalnesc, ocazional, pentru ca el este un muz destul de bun pentru acest blog.

Se numeste boufriendu acel tip cu care ma chinui sa port o relatie doar pentru ca-mi place mie sa ma chinui

Se numeste iubi orice tip la care i-am uitat numele

Se numeste the good oana , opusul meu in zilele in care nu sunt un rezultatul unei imaginatii

Pe conceptul fata mea este model, de la Partizan, intr-o plimbare spre casa s-a nascut My daughter has an Oscar . Imi pare rau ca nu am avut atunci prezenta de spirit sa filmez hohotele de ras, pentru a nota mai usor ideile, dar stiu ca am o memorie destul de buna.

Tata de fiica posesoare de Oscar

Intr-o zi, vine fiica cea perfecta acasa : aia cu tate mari, cur, inalta – dar mai putin desteapta. Isi anunta parintii ca ea vrea sa fie actrita. A primit un rol intr-un film si spera ca va fi vazuta de oameni importanti si va primi roluri in mai multe filme. Pleaca fiica cea perfecta  in lume cu un bagaj de chiloti, sosete, sutiene si rujuri. Aparent nu ai nevoie de mai mult pentru a juca in filme. Regizorul este foarte multumit de aspectul ei si nuanta rujului rosu drept urmare  pofteste sa ia loc pe canapeaua cea neagra. Actiunea se deruleaza conform asteptarilor regizorului, fata fiind destul de cumintica si intelegandu-si rolul inca din prima. Regizorul a fost foarte multumit de ea si a folosit-o in mai multe filme, propunandu-i chiar aparitia intr-un mic serial. Regizorului ii era putin frica de ceea ce ar insemna pentru el sa faca un serial, dar era pregatit. A scris scenariu, s-a luptat cu casa de productie, a facut rost de bani, de actori si a inceput sa filmeze. Serialul a prins la lume si astfel fetiscana noastra , fiica perfecta a ajuns sa fie nominalizata la Oscar pentru cel mai bun debut. A castigat. Isi suna tatal :

-  Tatiii tatiii, am castigat un Oscar !

-  Bravo fata tatii, pentru ce?

- Pentru cel mai bun debut!

- In ce film fata tatii?

- In : suge-o pana nu mai poti!

- Bravo fata tatii!

Astfel tatal mandru ca fiica lui are un Oscar a inceput sa se mandreasca prin scara blocului, la aia cu care sparge seminte:

- Fata mea are un Oscar, pentru cea mai buna sugere de pula

- Bravo ma, zice unul dintre alti tati invidiosi, ti-am zis io ca fiita suge bine.

- Multumesc ba!

- Felicitari ma, sa-i fie la mai multe, sa se futa si-n cur sa mai ia un Oscar!

- Fii-ta nu e aia care joaca in doua fete si o can? (n.r. two girls one cup) ?

- Nu ma, aia e panarama aia din scara C! Ce panarama ba!!

- Las-o ba pe aia, fii-ta are un Oscar, meri si ia  bere pentru asta!

- E pe merit ma, a supt sa-l ia!

- A supt mult maaa, dar a supt bine!

- Faina fata ai ma Sandele, ea nu fute meciu ca altele!

Tatal era cat se poate de fericit. Ce tata in lumea asta se mai mandreste ca fiica lui are un Oscar pe supt pula? Ca fiica-ta a fost la Burlacu, la Miss ??ranca de pe tarla e nimic daca nu stie sa te futa de sa-ti iasa ochii din orbite, sa te suga de toata vlaga, care-I farmecu?

Concluzie : drumul spre succes e pavat cu multe puli, ai grija doar cum le incasezi!

p.s. Din cauza contextului sexual al articolului, si bazandu-ma pe Repost-uri care au succes la public, acest articol este publicat si pe celalalt blog, in aceeasi zi

Nu imi place cand mi-e pofta de tine. Ma simt atat de neajutorata. Ma simt de parca as depinde de tine. Nu ar fi asta un lucru neaparat rau, pentru ca vreau sa devin cel putin dependenta de saruturile si atingerile tale. Acel moment in care aproape ca lesin. Acel moment in care nu mai sunt sigura de cine sunt eu. Te simt atat de aproape, asa ar fi normal pentru ca esti in mne. Asa ar fi normal pentru ca mai aproape de atat nu exista – cel putin nu acum.

Mainile tale snt peste tot, pe sanii mei – strangandu-i, devenind una cu ei. Te opresti in jurul sfarcurlor, intotdeauna le dai indeajuns de multa atentie incat sa ma faci sa urlu – si nu sa urlu de nervi.

Ai atentia aia enervanta la detalii, aproape ca vreau sa-mi opresc respiratia sau reactiile doar ca sa te simt cum reactionezi, dar ca sa te simt cm ti dai mai mult interesul sa ma faci sa zbier – atat cat ma tin plamanii astia de fumator, plamanii astia plini de nicotina si gudron. AAAAAAAAAAAAA!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

Asa, acela este momentl in care dependenta mea de tine creste la maxim ar eu ma simt din ce in ce mai neputincioasa. E poate sentimentul pe care-l au toti emoistii atunci cand isi doresc sa moara. O neputinta placuta. Iar atunci cand reusesc. Neputinta aceea. Iesi din tine si privesti totul din exterior, dar iti place ce vezi. Esti multumit. E usor macabru sa fac comparatii de acest gen, dar vreau sa te fac sa intelegi cat de neputincioasa ma simt de foarte multe ori langa tine.

Nu vreau sa ma intelegi, imi place sentimentul acela. Nu stiu de ce dar misca ceva pozitiv in mine, e uimitor cum intr-un fel chestia asta chiar te relaxeaza.

Vreau sa iti explic de ce imi este greu sa ma las pe mana ta chiar daca stu ca nu e nimic rau. Eu aceea obsedata de control trebuie sa accept ca altcineva sa preia controlul asupra placerii mele. Dependenta de tine n ar fi un lucru neaparat rau, daca judecam dupa cata placere imi dai. Dar cu mine cum ramane? Cu faptul ca eu te las pe tine sa hotarasti cum si mai precis cat de intens e totul. Vezi, ti-am spus ca mi te daruiesc si sunt neputincioasa. Aproape ca ma fac cadou tie, pentru placerea noastra. E frumos. Dar neputinta aia ma enerveaza pe cat e de puternic orgasmul. E un sentiment tare ciuat.

Am nevoie de tine. Nu cred ca poti sincer sa iti imaginezi cata nevoie am de tine. Nici eu nu mi-am imaginat si nu am simtit acest lucru pana in momentul in care – am realzat cat imi lipsesti, cand imi lipsesti. Toata flendureala asta de la un mascul la altul, de la un sarut la altul, fiecare cu o alta conventie, alta minciuna, alta poveste. Toate astea ma bulverseaza intr-un fel nu foarte sanatos pentru facultatile mele mentale, iar atunci apari tu. Apari tu care te chinui cu o relatie si te uiti la mine, imi spui ca pot fi ceea ce vreau, ca pot sa fac orice imi doresc – in general, iti spun ca inca nu pot sa ajung pe luna.

De multe ori ceea ce imi doresc este sa te iubesc. Realizez cateva secunde mai tarziu ca nu neaparat pe tine ci imi doresc sa pot iubi toata povestea asta pe care o creez in capul meu pentru a nu ma simti aiurea, pentru a nu ma simti folosita.

Am nevoie de tine, chiar daca tu esti suma tuturor numerelor de telefon. tuturor atingerilor, tuturor soaptelor, tu esti ceea ce ma tine cu picioarele pe pamant. Am nevoie de tine poate mai mult decat iti imagienzi uneori. Am nevoie de tine ca sa imi demonstrezi ca merit tot ceea ce stiu deja, dar imi place mult mai mult sa mi se confirme asta.

Am nevoie de tine atunci cand pielea mea se usuca din lipsa de atentie.

Am nevoie de tine atunci cand vantul mi-a crapat buzele.

Am nevoie de tine atunci cand imi intepeneste spatele.

Am nevoie de tine atunci cand vreau sa visez.

Am nevoie de tine atunci cand vreau sa simt ca-mi pierd controlul.

Am nevoie de tine atunci cand ma simt nesigura.

Am nevoie de tine atunci cand vreau sa promit.

Am nevoie de tine atunci cand vreau sa invat ceva nou.

Am nevoie de tine atunci cand nu mai am idei.

Am nevoie de tine atunci cand am prea multe idei.